***

„durerea mă-nghite încet/ pentru că sunt un/ dulce”

Fotograf / Parker Day
23 Noiembrie 2016

Teodor Dună o muerte

 

zi de zi stau la geam
urmăresc circuitul nebuniei
în natură
nicio crenguţă ruptă de vânt
nu-mi scapă
nicio furnică zdrobită de o talpă grăbită să
prindă autobuzul
e atâta cruzime inconştientă
& multă suferinţă produsă de simpla
respiraţie
durerea mă-nghite încet
pentru că sunt un
dulce

 

Cambodgia, 1995

 

au venit khmerii
ne-au furat găinile & orezul
apoi au început să dispară
membrii familiilor
pe mine m-au scuipat
iar șeful lor
ala cu șapcă
mi-a cârpit câteva palme
am avut o copilărie grea
când a fost să mă duc la școală
m-au dat afară din cauza strabismului
plus de asta mai aveam și urechile foarte mari
dar mi-am zis
viața e frumoasă & merită trăită
așa că mă străduiesc
să fiu plin de entuziast
asemeni unui turist japonez
care fotografiază zâmbind tâmp
orice porcărie

 

Coreea de Nord, iarna lui 2015


mă jucam fericit
cu tigrul de pluş
rezervat dictatorului
peste tot
o mulţime de lucruri urâte
se întâmplau
copiii plângeau
de foame
adulţii stăteau tirați prin case
de frig
eu îmi vedeam liniştit
de ale mele
la un moment
am tras o băşină
& parcă tigrul
mi-a zâmbit

 

China antică, dinastia Qin


la noi
doar porcii
creșteau mari
& femeia grasă
din capul satului
Lin Lin
iar când vreunul
dintre copiii satului făcea
câte o năzbâtie
părinții îl ameninţau că
va fi mâncat de Lin Lin
dar după ce a venit
foametea cea mare
- exact în anul în care a murit Împăratul-
a fost taman invers

 

#octavian perpelea #poezie

SUBCAPITOL.ro

este o revistă online de literatură și fotografie, independentă și nonprofit.