Zona de Vizită

„Nici o emoție excesivă nu va fi permisă”

Autor / Tara Skurtu
Fotograf / Tim Eastman
16 Mai 2017

Semnul deasupra intrării:
Prin aceste uşi trec
cei mai buni ofițeri
de poliție din Florida.
Îmi predau
cartea de identitate, primesc stația 35.
Două rânduri de taburete de oțel prinse
în beton într-o cameră fără ferestre.
Nici o emoție excesivă
nu va fi permisă
: Regula 17.
Stăm toți aşezați, aşteptând câte o față
cu rezoluție joasă care să înlocuiască
umbra noastră pe monitoarele
stinse. Femeia din spatele meu
îmi povesteşte despre bărbatul ei.
E aici pentru că mi-a împuşcat
câinele, ştii – dar nu a murit,
câinele
. Nu-şi permite să-i răspundă
la apeluri. Ecranul meu se aprinde
spre un scaun portocaliu de plastic, un contor
al secundelor în colț. O fată
de lângă mine lasă receptorul,
iese. Bărbatul ei priveşte în jos
spre mâini. Trec şase minute.
Amber intră din stânga, frecându-se
la ochi. Cincizeci şi trei de minute, şase secunde.
Acum douăzeci de ani, când noi patru
trăiam într-un apartament cu un dormitor
pe Jenkins Road, tata ne ducea
în Dodge Ram-ul lui rablagit chiar pe lângă
închisoarea asta – lada frigorifică proptea
scaunul şoferului, iar noi treceam
pe Rock Road până unde se înfunda
drumul de pământ, prin crângurile de portocali
până la carieră. Ne dădeam huța pe cârligul
unei macarale ruginite şi săream toți
în josul stânci luând forme fără nume
în timp ce cădeam şi împroşcam
apa călduță. Aici tata a descoperit
că mâlul era lut, a luat câțiva pumni din el
într-o găleată, şi în bucătărioara noastră
am modelat şi am ars într-o hârtie de prăjitură
fețe abstracte care ni se potriveau, călduțe
şi surâzătoare, în palme.


Traducere din limba engleză de Radu VancuVersiunea în engleză, aici.

#tara skurtu #poezie

SUBCAPITOL.ro

este o revistă online de literatură și fotografie, independentă și nonprofit.